Noaptea întrupării Cuvântului

 

icoana-pastorala În seara dintre ani, când noaptea încearcă să arunce peste întreg pământul misteriosul său așternut, mulțime de creștini își îndreaptă pașii spre sfintele lui Dumnezeu biserici asemenea păstorilor din Betleem, ca să-L vadă pe Cel mai înainte de veci, întrupat pentru mântuirea noastră. Și aducându-I ca daruri, rugăciuni și inimi smerite, conștientizează că încă pe cale fiind ei, Hristos se naște în inimile lor.

Aceste clipe de sfânt mister și licărire divină ne fac să cântăm împreună cu îngerii: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, întru oameni bunăvoire, iar vestea că ni se naște Mântuitor ne îndeamnă să cugetăm dacă prin faptele noastre facem și noi parte din lumea pe care Dumnezeu o iubește…

Purtați de valul vieții, al grijilor și al prăznuirilor pripite, puțini cunosc că undeva departe, într-o iesle sărăcăcioasă și rece, Fecioara naște un Prunc pe care Tatăl Îl dă spre junghiere. Mișcați de o bucurie evanghelică, să nu uitam care este prețul veseliei și mântuirii noastre.

Hristos se naște, slăviți-L! Hristos din ceruri, întâmpinați-L!

Arhim. Augustin Zaborosciuc

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *